Dată: 2025-03-13
Sămânţa şi semănatul mazării
Mazărea este semănată primăvara cât mai timpuriu, atunci când se poate pregăti terenul în condiţii bune (solul s-a zvântat bine). Pregatirea terenului se poate face folosind http://magazinruris.ro/motosape-profesionale.html. Calendaristic, în România, culturile de mazăre sunt semănate în cursul lunii martie (de regulă, în prima jumătate a lunii martie în sud şi în a doua jumătate în restul zonelor); spre nord şi în ultimii ani cu desprimăvărare târzie, sunt situaţii în care mazărea este semănată la începutul lunii aprilie.
Semănatul timpuriu oferă avantaje certe: sunt folosite bine cele 100-200 zile cu vreme favorabilă mazării, sub aspectul condiţiilor de umiditate, temperatură şi lungime a zilei (lunile martie-iunie). În acest fel, este valorificată în condiţii optime umiditatea acumulată în sol în sezonul rece şi care asigură germinarea seminţelor şi creşterea tinerelor plăntuţe.
Semănatul întârziat antrenează, de regulă, scăderea importantă a producţiilor; se discută chiar despre pierderi de producţie de 50%, la o întârziere de 20 de zile faţă de perioada optimă de semănat. Sunt afectate toate componentele de producţie şi îndeosebi numărul de boabe formate pe o plantă.
Densităţile de semănat folosite în România sunt de 125-140 boabe germinabile/m, pentru a se realiza 100-200 plante recoltabile/ m2. În mod obişnuit, la mazăre, se estimează un procent de răsărire în câmp de 75%.
Mazărea posedă o anumită „supleţe” privind densitatea lanului şi poate compensa parţial, prin ramificare, densităţile prea mici. Ca urmare, cu cât zona are un climat mai moderat, sub aspectul regimului termic şi pluviometric, cu atât se poate semăna cu densităţi mai mici, iar întârzierea semănatului are efecte negative mai pronunţate. Din contră, cu cât zona de cultivare este mai secetoasă, ci atât trebuie semănat mai devreme şi se va lucra cu densităţi mai mari.
De reţinut: Cantităţile de sămânţă corespunzătoare densităţilor optime sunt de regulă de 250-300 kg/ha.
Mazărea este semănată în rânduri dese (12,5 cm), prin care se asigură o mai bună distribuire a seminţelor. Semănatul mazării în cărări (similar cu ce s-a prezentat la grâu) oferă avantaje certe, permiţând aplicarea tratamentelor de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, foarte uniform, şi până în faze de vegetaţie mai avansate.
Datorită cerinţelor mari faţă de umiditate în faza de germinare, mazărea trebuie semănată mai adânc; în condiţiile din România se seamănă la circa 6 cm adâncime.
Semănatul superficial este foarte dăunător deoarece conduce la un răsărit neuniform şi poate spori pagubele produse de atacul păsărilor. Semănatul exagerat de adânc este, de asemenea, defavorabil: aprovizionarea cu oxigen a seminţelor în curs de germinare este insuficientă, se amplifică atacul de boli şi, ca urmare, se înregistrează pierderi importante de densitate.